BluePink XHost

Servere virtuale de la 20 eur / luna. Servere dedicate de la 100 eur / luna - servicii de administrare si monitorizare incluse. Colocare servere si echipamente de la 75 eur / luna. Pentru detalii accesati site-ul BluePink.

BIOGEOFIZICA Folosim termenul de CERCETĂRI BIOGEOFIZICE (în loc de RADIESTEZIE, DOWSING) datorită faptului că am încercat să desprindem metoda de conotaţia ei paranormală şi să încercăm să subliniem avantajele folosirii în domeniul geologiei printr-o abordare, credem noi, ştiinţifică şi realistă. Susţinem acest subiect, deosebit de sensibil şi controversat, ca o pledoarie pentru o metodă de cercetare geologică neglijată sau desconsiderată, însă ale cărei rezultate pot fi uneori cu totul deosebite. Principala problemă care îi determină pe mulţi să respingă această metodă, este caracterul ei uneori ireproductibil, precum şi diferenţele care apar de la un operator la altul.    Metodologia cercetării geologice prin mijloace biogeofizice (prin folosirea baghetei unghiulare) a intrat în practica curentă a geologilor prospectori de la S.C. Geolex S.A. Miercurea Ciuc în vara anului 1986 prin bunăvoinţa colegilor Ioan Seghedi şi Alexandru Szakacs de la Institutul Geologic al României din Bucureşti. Ulterior, fiecare dintre noi s-a perfecţionat şi şi-a adaptat metoda în funcţie de capacităţile personale. Cu timpul, bigeofizica a căzut în desuetudine, fie datorită neglijării, fie nerecunoaşterii din exterior a rezultatelor noastre, s-au fie compromiterii metodei prin enunţarea unor rezultate bombastice, prea puţin fundamentate geologic.  Această pagină este fructul colaborării dintre Lucian Ionescu şi Zólya László. Perfecţionarea noastră s-a făcut la început separat, apoi împreună, prin parcurgerea a zeci de kilometri prin cele mai diverse zone şi formaţiuni geologice. Metodologia de cercetare a constat în evidenţierea şi analizarea simultană a datelor geologice şi a celor biogeofizice. “Instrumentele” biogeofizice folosite au fost baghete unghiulare confecţionate din sârmă de oţel inoxidabil, sau din  lemn din orice esenţă rezistentă şi flexibilă. Oscilaţiile sau rotirile baghetei în timpul parcurgerii unui profil, indică prezenţa în subsol a unui corp geologic perturbant, care poate fi: filon, falie, flux de apă, cavitate (semnale comune ambilor autori), zona mineralizată sau transformată hidrotermal (semnal specific lui Lucian Ionescu), contacte între diferite tipuri petrografice (semnal specific lui Zólya László). Nu ne pronunţăm asupra naturii semnalului biogeofizic, apreciind doar că acesta are un caracter sinusoidal şi o componentă electromagnetică. "Baghetând" prin zona Tulgheşului (1989)

Semnale biogeofizice pentru falii           1. Falie (falie normală înclinată spre vest); 2. - 3. Grafice reprezentând oscilaţiile baghetei, în funcţie de operator, la trecerea deasupra unei falii : curba 2 - minim (coborârea bruscă a baghetei) pe axul faliei (cazul majorităţii operatorilor), curba 3 - maxim (ridicarea baghetei) pe axul faliei (cazuri mai rare)

1. CERCETĂRI BIOGEOFIZICE ÎN ZONA ZEBRAC - MERMEZEU

Semnalul biogeofizic indicator al zonelor mineralizate (şi/sau transformate hidrotermal) - semnal propriu lui Lucian Ionescu - are un caracter sinusoidal, cu tendinţe de rotire alternativă într-un sens sau altul. Perioada (distanţa) de rotire într-un sens creşte proporţional cu gradul de mineralizare şi/sau al transformării hidrotermale. Harta anomaliilor biogeofizice se construieşte prin interpolarea zonelor cu aceeaşi valoare (lungime) a sinusoidelor. În exemplul de faţă, anomaliile biogeofizice de maxim sunt construite prin interpolarea zonelor cu semnale având lungimea de 100-150 paşi dubli, iar în zonele slab anomale lungimea semnalelor este de de 1-50 paşi dubli.

Structura eruptivă andezitică Zebrac - Mermezeu (Munţii Călimani de Sud), conţinând slabe mineralizaţii filoniene aurifere şi diseminaţii  plumbo-zincifere, a fost intens cercetată geologic (prospecţiuni geologice şi geochimice, lucrări miniere de suprafaţă, foraje, galerii) şi geofizice (prospecţiuni gravimetrice, magnetometrice, electrometrice, radiometrice).

Lucian Ionescu, 1987 Cercetări biogeofizice în zona Zebrac-Mermezeu (în spate se vede culmea Leul)

Vârful Ursului este marcat de o anomalie biogeofizică moderată înconjurată de o centură de maxime intense. Acest aspect se explică prin faptul că andezitele slab transformate hidrotermal din zona Vârful Ursului, reprezentând probabil o ultimă erupţie, sunt înconjurate de o centură de argilizări intense. În talvegul Pârâului Zebrac, amonte de confluenţa cu Pârâul Ursului, a fost identificat un filon care a fost cercetat şi în subteran. Acest filon generează anomalia biogeofizică de maxim, orientată nord-sud şi reprezentând un segment din centura de maxim descrisă mai sus. Filoanele mineralizate din Dealul Ursului sunt instalate pe falii şi, de asemenea, se consideră că zonele afectate hidrotermal ± mineralizate, peste care se suprapun anomalii biogeofizice de pe pârâurile Păltiniş, Mermezeu şi Popii, sunt datorate circulaţiei hidrotermale în lungul unor falii. Anomaliile de maxim biogeofizic conturate se corelează foarte bine cu anomaliile geofizice (geoelectrice şi magnetometrice) şi cu cele litogeochimice. Anomaliile biogeofizice de minim corespund, în bună parte, apariţiei la zi a fundamentului sedimentar nemineralizat prevulcanic, iar în cadrul structurii eruptive (de exemplu în zona Pârâul Popii - Pârâul Păltiniş - nord Vârful Păltiniş) cu un culoar de minim geoloectric.

Concluzii: dacă în momentul de faţă metoda nu este încă suficient de riguros pusă la punct pentru a amplasa o lucrare minieră numai pe baza informaţiilor biogeofizice, reiese clar rolul ei în evitarea localizării greşite a acestora; nu cunoaştem toate cauzele care pot genera anomalii biogeofizice, dar susţinem că nu poate exista o mineralizaţie metalică însoţită sau nu de zone transformate hidrotermal, lipsită de o anomalie de acest gen; având în vedere dotarea tehnică foarte modestă, cheltuielile minime, operativitatea deosebită, precum şi caracterul foarte complex al observaţiilor biogeofizice, rezultă marea eficienţă a acestei metode de cercetare.

2. CERCETĂRI BIOGEOFIZICE ÎN ZONA VÂRFUL OBCINA  - PÂRÂUL CIBENI

             Perimetrul este localizat la sud-vest de Tulgheş (judeţul Harghita), în versantul stâng al văii Putna. Aflorează roci metamorfice atribuite Grupului Tulgheş, Zonei tectonogenetice Balaj şi Grupului Bretila. Filoane de lamprofire apar sporadic. Cadrul structural este dominat de prezenţa digitaţiei Asod – Rezu Mare.  

Trei geologi biogeofizicieni baghetând prin munţii Tulgheşului (zona Obcina-Cibeni, 1989): Jakab Gyula, Zólya László şi Lucian Ionescu

Cartarea geologică s-a făcut prin îmbinarea metodei clasice cu cea biogeofizică (Ionescu & Zólya, 1989). A rezultat o hartă geologică cu un aspect mai tectonizat şi mai geometrizat.

Informaţiile suplimentare obţinute prin folosirea metodei biogeofizice au constat în:

1. identificarea mai multor falii, pe hartă fiind reprezentate cele mai importante; faliile est-vest au mari implicaţii în modelarea reliefului; fiecare torent sau pârâu este instalat pe o falie; faliile şi mai ales intersecţiile lor, favorizează ascensiunea apelor subterane, concretizată în apariţia izvoarelor şi a locurilor mlăştinoase; uneori, în amonte de izvor semnalul biogeofizic este de tip flux de apă subterană, iar în aval de tip falie.

2.  majoritatea tipurilor petrografice au putut fi decelate biogeofizic

3. în zona crestei Obcina sunt cunoscute urmele a două galerii scurte de coastă prin care (fosta) Intreprindere de Metale Rare a cercetat două filoane slab mineralizate cu sulfuri comune şi T.R. (mineralizaţia I); în zona lor se dezvoltă o anomalie biogeofizică de maxim care se extinde spre sud-est; cercetările, intensificate în zona de maxim biogeofizic, au condus la identificarea unor noi mineralizaţii:

•  în partea centrală a zonei am întâlnit blocuri de şisturi cuarţitice sericito-cloritoase cu benzi de cuarţ spongios şi plaje limonitice cu impresiuni de pirită; în preajma acestor blocuri am identificat un semnal biogeofizic pozitiv pe care l-am urmărit spre est pe mai multe sute de metri; probele recoltate au dat conţinuturi anomale de arsen, bismut, titan şi wolfram ( mineralizaţia II)

• în zona de izvoare a pârâului Cibeni am identificat blocuri din cuarţ alb-lăptos care înglobează elemente angulare de şisturi şi metavulcanite acide, precum şi agregate de sulfuri comune (blendă, galenă, calcopirită şi pirită) proaspete; apar frecvent (micro)geode tapisate cu cristale idiomorfe de cuarţ transparent; probele analizate au avut conţinuturi de ordinul a unu-trei procente în plumb, zinc şi cupru (mineralizaţia III); în preajmă, în versantul drept al pârâului Cibeni, au fost întâlnite fragmente de metavulcanite acide având dispersate în masa lor granule de galenă.

•  în versantul stâng al pârâului Cibeni aflorează porfiroide de Mândra intens argilizate şi limonitizate, reprezentând probabil efectul transformărilor hidrotermale, puţin în aval aflându-se un izvor de apă minerală; textura şi structura rocii sunt şterse, masa rocii fiind străbătută de filonaşe limonitice, de multe ori spongioase sau cu goluri de pirită levigată; pe aceste roci se suprapune un semnal biogeofizic puternic pozitiv, care se extinde spre nord-vest; probele recoltate au conţinuturi anomale de plumb şi zinc (mineralizaţia IV)

• în apropiere, în cadrul unui nivel de metavulcanite acide, am observat uşoare brecifieri, limonitizări şi piritizări care produc un semnal biogeofizic pozitiv cu direcţia nord-vest; probele analizate au dat conţinuturi modeste (mineralizaţia V)

• în partea central-sudică a zonei, răspândite pe un areal mai mare, am întâlnite fragmente de brecii tectonice, alcătuite din elemente de cuarţite negre (unele cu oglinzi de fricţiune), cimentate printr-un liant limonitic; prezintă conţinuturi ridicate de zinc, iar o probă analizată şi pentru T.R. a dat ytriu (mineralizaţia VI)

Cu titlu de curiozitate amintim şi cercetarea biogeofizică prin metoda martorilor. Practic am luat într-o mână un fragment mic de mineralizaţie şi am constatat că toate celelalte semnale biogeofizice identificate anterior (falii, contacte petrografice) au dispărut, apărând doar un singur semnal tip filon, orientat nord-sud, exact pe un semnal cartat anterior drept falie

În zona crestei Obcina  au fost cercetate de I.M.R. două filoane cu sulfuri comune (blendă, galenă, pirită) şi pământuri ytrice în concentraţie scăzută (mineralizaţia III), prin două galerii de coastă. Filoanele din zona Obcina sunt cvasiconcordante ca direcţie cu şisturile cuarţitice sericito-grafitoase în care sunt cantonate, dar au înclinare opusă (spre vest). Filonul cercetat cu galeria 1 este însoţit în acoperiş de un filon de lamprofir (ambele având aceaşi poziţie: 260°/50°) şi a putut fi urmărit urmărit pe direcţie, biogeofizic, circa 400m spre sud-est. Mineralizaţia cercetată cu galeria 2 este mai slabă calitativ, reprezentând umplutura discontinuă a unei falii. La nord de creastă semnalul biogeofizic este de tip falie, iar la sud tip filon.

Pe teren, în zona galeriei 1, a fost jalonată topografic o reţea cu gabaritul de 25m. Parcurgând această reţea am identificat, biogeofizic, falii, filoane şi galeria. La falii am măsurat direcţia şi am determinat sensul lor de înclinare. Datele brute al măsurătorilor biogeofizice şi interpretarea lor sunt redate în figurile următoare. Se remarcă un grad de fragmentare tectonică accentuată, predominarea unor falii cu orientarea WNW-ESE şi o distanţare treptată a semnalului galeriei de cel al filonului (care înclină spre vest), pe măsura creşterii diferenţei între cota galeriei şi suprafaţa terenului.

    Schite cu datele primare ale măsurătorilor biogeofizice efectuate în reţeaua topografică din zona crestei Obcina şi cu interpretarea acestora.

 Legenda: Semnale biogeofizice tip: 1. falie (azimutul sensului căderii),   2. filon, 3. gol subteran (galerie)

3. CERCETĂRI BIOGEOFIZICE ÎN ZONA BANYA

             Cercetările efectuate pe parcursul a două luni de László Zólya şi Lucian Ionescu în vara anului 1998 au avut drept obiectiv învestigarea biogeofizică a câmpului minier Jolotca (molibden, pamânturi rare şi sulfuri comune). În cadrul acestuia, zona Banya, situată la nord de Jolotca, în partea nord-vestică a Masivului alcalin Ditrău, a fost cercetată detaliat, într-o reţea marcată topografic, în vederea clarificării contextului structural în care apare un filon mineralizat. Galeria de coastă executată anterior pentru cercetarea acestui filon a avut rezultate neconcludente.

            Sectorul Banya se găseşte în imediata vecinătate a Masivului alcalin Ditrău, mineralizaţia filoniană fiind cantonată în şisturi cristaline cornificate. Folosind metoda biogeofizică am încercat să descifrăm tectonica zonei şi să verificăm extinderea filonului mineralizat identificat în lucrările de suprafaţă. Pentru mărirea acurateţei observaţiilor a fost jalonată pe teren o reţea cu gabaritul de 100m. Sectorul marcat topografic are o suprafaţă de circa 0,5 Km², cuprinzând creasta Banya între izvoarele pârâurilor Teasc şi Filip, exceptând zonele cu pădure deasă (în special în colţul sud-estic al sectorului). Metodologia de cercetare folosită a constat în parcurgerea tuturor profilelor, localizarea şi măsurarea fiecărui semnal biogeofizic interceptat.

Iniţial părând a avea o dispunere haotică, semnalele biogeofizice s-au corelat bine, în harta biogeofizică a zonei Banya fiind prezentată interpretarea măsurătorilor. În partea centrală, în zona unor lucrări miniere de suprafaţă care au interceptat un filon mineralizat, am identificat un semnal tip filon care se extinde mai mult spre sud-vest şi mai puţin spre nord-est. Se constată şi apariţia altor două semnale tip filon, în afara celui situat în zona lucrărilor de suprafaţă, sugerând fascicole filoniene, similar situaţiei cunoscute din lucrările subterane de explorare de la Jolotca. Remarcăm prezenţa a două sisteme de falii: falii orientate NW-SE, având o continuitate mai mare (dintre care, o parte, au favorizat instalarea afluenţilor pârâului Teasc) şi falii orientate E-W, mai vechi, cu o continuitate mai redusă. Am urmărit pe direcţie semnalul biogeofizic al filonului mineralizat (identificat în lucrările de suprafaţă), constatând că semnalul se prelungeşte puţin spre est şi mai mult spre vest. Presupunem că semnalul tip filon identificat pe meridianul “J”, între paralele “4” şi “5”, reprezintă continuarea filonului mineralizat (cel din mijloc), care a fost decroşat spre sud cu circa 130m. Accidentul tectonic, orientat nord-sud, ar putea fi falia Teasc, care decroşează compartimentul estic spre sud cu aceeaşi distanţă, fapt confirmat de toate galeriile care au interceptat-o în zona pârâului Teasc.

Am identificat şi localizat două semnale biogeofizice tip gol subteran, atribuite, primul, galeriei 22 şi al doilea, probabil, capătului galeriei 20, care vine dinspre sud. În partea central-sudică a sectorului am interceptat un semnal tip flux de apă subterană, sub care, la câţiva metri, apare un izvor la o intersecţie de falii.

            Anomaliile biogeofizice de maxim cunosc o dezvoltare deosebită în zona mineralizaţiilor filoniene de la Jolotca, scăzând puternic spre marginea masivului şi în formaţiunile metamorfice învecinate. În zona Banya, anomaliile biogeofizice de maxim urmăresc mineralizaţia filoniană cunoscută, scăderea valorii anomaliei spre nord-est sugerând întreruperea mineralizaţiei.

sus